Teatrul emergent – o formulă pe cât de polivalentă, pe atât de contrariantă în prezent, o formulă pe cât de bogată, pe atât de limitativă poate. Bucurându-se de o utilizare considerabilă începând cu anii ’60 până azi, când înclina ca echivalență cu ideea de progres sau de evoluție a artelor performative, expresia poate fi privită la o dată mai recentă cu distanțare critică, luând în calcul o mai mulți factori care contribuie la fenomenul de interacțiune, de distanțare, scindare sau repliere a variațiilor spectaculare. Teatrul emergent impune o delimitare pe orizontală: emergent față de ce sau de cine? Față de public, față de formele literaturii dramatice clasice ori față de tehnicile de abordare scenică? A doua nuanță care trebuie adăugată în discuție se relaționează pe verticală, referindu-se la modificarea receptării operei de artă ori la prospecții în privința devenirii teatrului în timp.

De la teatrul social, la asociațiile care folosesc teatru ca instrument terapeutic ori ca motor de integrare socială, de la producțiile gigantești, desfășurate pe scene impresionante sau în spații imersive, până la posibilitățile translării spectacolelor în mediul virtual sau online, spectrul manifestărilor teatrului din secolul XXI este de multe ori marcat de hibridizare, de multidisciplinaritate, de conjuncție și disjuncție deopotrivă.

Pornind dinspre analiză spre constatări, cum este și firesc, se desprind o serie de chestiuni demne spre a fi lămurite. De pildă, se cuvine lămurit dacă există bariere în fața devenirii noilor aspecte pe care teatrul le cuprinde, ori dacă există modalități prin care se creează un sistem de reziliență chiar și atunci când artiștii înșiși consideră că ar putea deveni note de subsol, în timp, în istoria teatrului (Robert Wilson, The art my generation produced won’t be seen in 50 years, The Guardian, 2016). Ne-am mai putea întreba de asemenea care sunt noile raportări la spațialitate, în mișcarea de distanțare dublată de nevoia constantă de interacțiune, recunoaștere sau de replieri în matricile culturale. Fiindcă dacă ar fi să reluăm în prezent cuvintele lui Georg Fuchs potrivit cărora „Fiecare vârstă și fiecare societate are teatrul pe care-l merită și nimeni, nici măcar cel mai temut dictator, nici cel mai influent artist, nu poate forța un altul peste el” (Revolution in the Theatre, 1959), vom observa ele capătă poate o notă de relativism, stârnindu

Plecând pe urmele acestor direcții, în căutarea întâlnirii dintre opinii, viziuni și interpretări, Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, Centrul de cercetare „Arta Teatrului – studiu și creație” cu sprijinul Institutului de Cercetări Multidisciplinare în Artă vă invită să transmiteți propuneri de participare la Conferința cu participare internațională intitulată Teatru emergent: distanță, interacțiune și reziliență în artele spectacolului din secolul XXI care se va desfășura în zilele de 18 și 19 martie 2022.

Propunerile transmise se pot concentra asupra următoarelor teme de interes:

  • Viziuni regizorale și imersiunea în mediul digital / online
  • Arta actorului și arta spectacolului în contextul ultimilor ani
  • Direcții ale cercetării în arta coregrafică
  • Valorificarea cercetării în sfera artei spectacolului și variațiile receptării
  • Pedagogia teatrală și sensuri interdisciplinare ale spectacolului teatral
  • Creativitate și metode aplicative în artele spectacolului contemporan

În continuarea Conferințelor organizate de către Facultatea de Teatru, începute în anul 2015, ne adresăm cadrelor didactice universitare, cercetătorilor, studenților, masteranzilor și doctoranzilor deschiși temei noastre de reflecție, interesați și specializați în domeniul Teatru și artele spectacolului. Obiectivele noastre generale vizează:

  • Promovarea rezultatelor cercetărilor din domeniul teatral în context national și internațional
  • Promovarea tinerilor cercetători
  • Continuarea dialogului dinspre teoreticieni și practicieni ai teatrului spre publicul larg
  • Continua descoperire a unor noi căi de inovație în domeniul practicii scenice, precum și revitalizarea resurselor teoretice
  • Formarea echipelor de cercetători în domeniul teatrului, între profesori și doctoranzi, între teorticien și cei care lucrează în teatre.
  • Urmărirea direcțiilor transdisciplinare dintre arta teatrului și ariile conexe : literatură, film, muzică, filosofie, antropologie, sociologie etc.

Informații generale:

Propunerile transmise inițial trebuie să conțină un titlu și un rezumat de 300 cuvinte în limba română și engleză și 5 cuvinte cheie. Propunerile acceptate vor urma a fi dezvoltate prin elaborarea unui articol de cel mult zece pagini (în limba română și engleză) care va fi trimis echipe de organizare până la 28 Februarie 2022.

Articolele rezultate în urma prelegerilor vor fi supuse procesului de peer review și vor fi publicate în revista „Colocvii teatrale” / “Theatrical Colloquia”, revistă indexată în bazele de date internaționale (CEEOL, Erih +, Ebsco etc)

Conferința se va desfășura online.

Calendarul înscrierii la Conferință:

1 Decembrie 2021 – lansarea / diseminarea anunțului Conferinței

10 Februarie 2022 – termenul limită pentru primirea titlurilor și a rezumatelor

28 Februarie 2022 – termenul limită pentru primirea articolelor în integralitate

1 Martie 2022 – transmiterea programului Conferinței cu participare internațioanlă

18-19 Martie 2022 – desfășurarea Conferinței

Studiile sau articolele vor fi trimise pe adresa de email conferinta.teatru@unage.ro

În vederea participării la eveniment nu sunt prevăzute taxe.

Mapele în format fizic sau digital vor fi trimise la participanți după încheierea panelurilor de discuții.

Norme de tehnoredactare